Ariciul este un lenes, dupa cum se vede si nu se dezminte.
Citeam aici, intr-o scrisoare, virtuala, deschisa catre primarul capitalei, despre doua propuneri referitoare la parcarile din Bucuresti. Interesant. Chiar si asa insa, cele doua propuneri nu sunt aplicabile la noi.
Cu punctul al doilea - de acord.
Cu o mentiune: chiar daca s-ar implementa, tot nu ar fi respectata de nimeni, pentru ca asta este felul de-a fi al romanilor.
La primul insa… hai sa fim seriosi!
Sa zicem ca am un loc de parcare si plec la orele 13, sa zicem, cu masina la cumparaturi. Cand ma intorc la orele 17, imi gasesc locul de parcare ocupat. Ce fac, eu UNDE parchez masina pana la orele 18 cand, se presupune, ar trebui eliberat locul MEU? Spun “ar trebui” pentru ca… vezi ce am zis mai sus, avem un fel “special” de a fi, noi, romanii…
Sunt sigur de un lucru insa: cel care a parcat pe locul meu, nu va avea un acces de constiinta civica, la orele 18 si cu siguranta NU se va catadicsi sa-si mute masina in alta parte - de ce ar face-o? Miserupismul si durincurismul sunt la moda si la mare cinste, legea este interpretabila si aplicabila dupa bunul plac, ce pot sa-i fac eu lui, ca si-a parcat masina pe locul meu, PLATIT la primarie?
Sa-i sparg o roata, sa-i zgarii masina, sa-i ridic stergatoarele? Nici in cur nu-l doare daca i-am ridicat stergatoarele, le pune la loc, pleaca mai departe si data viitoare face la fel. Daca-i sparg roata, pierd iar, pentru ca pierde si el timp pana o schimba, asadar imi tine locul de parcare ocupat in continuare. Cu zgariatul nu-i o solutie, intrucat mi-am gasit si eu masina zgariata din rautate si fara motiv, deci sa fim totusi rezonabili. Ce mai ramane??!? LEGEA!!! Care lege?
Caz concret, cu precizarea ca nu a parcat pe locul meu, ci chiar in fata mea, perpendicular, cu frana de mana trasa si in viteza.
Ce facem in acest caz? Pornim motorul si incepem sa claxonam.
Ziua si ora? Sambata dimineata, 9:30.
Nu este deloc placut sa te trezesti dimineata cu sublimul cantec de claxon, dar ar trebui sa functioneze.
10:00 - M-am plictisit si imi tiuie urechile de zici ca am un diapazon in ele. Vestea proasta: nu a coborat nimeni. Vestea buna: nu a aruncat nimeni cu diverse chestii contondente in mine.
10:05 - Sun la 112, pentru ca realmente am nevoie sa plec, la ora asta trebuia sa fiu deja departe. Nu am sunat bine, mi se da numarul de la politia comunitara - 021.252.50.30. Cred ca a sectorului doi, in fine, nu conteaza.
10:10 - Sun la politia comunitara. Aia ma intreaba daca am autorizatie [fireste ca am, dobitocilor, nu ma apucam sa sun daca nu aveam si daca nu aveam intr-adevar nevoie sa plec!!!], numarul, adresa - tampeniile uzuale. Le spun numarul masinii care m-a blocat, ma intreaba daca am incercat s-o imping [cum mamitica domniilor voastre, ptiu maica, ca destepti mai sunteti, cum de nu m-am gandit sa imping de nebun o masina cu frana de mana trasa si in viteza???] si daca nu stiu a cui este…
Mdea… nota pentru mine: data viitoare, sa nu uit sa-mi iau globul de cristal, stii, ala in care introduc numarul masinii si el imi spune a cui este masina si alte date utile… da?!?
Le raspund intepat ca nu am habar si sa trimita dracului odata pe cineva sa ridice masina care ma blocheaza, ca sa pot pleca. Imi raspunde, pe un ton perfect plat, ca in sectorul 2 nu exista serviciu de ridicare a masinilor parcate ilegal… Bine, raspund, dar eu trebuie sa plec, v-am dat toate datele si v-am sunat pentru ca am o problema urgenta si nu ma intereseaza cum, dar rezolvati problema, trimiteti o echipa sa ma ajute sa mut masina, faceti ceva, doar de asta va platesc. Nici o problema, mi se raspunde [nici o problema, my ass!], o sa incercam sa aflam a cui este masina si revenim cu un telefon.
10:25 - Motorul masinii s-a racit deja de cand l-am oprit. Telefonul suna: “buna ziua, de la politia comunitara, stiti, cu masina… pai este a vecinei dvs. de la apartamentul [...] nu stiati?” - pe un ton foarte amuzat… Dupa cum spuneam, ce nesimtire din partea mea, am uitat acasa globul de cristal… in fine! Ii multumesc, si purced catre vecina mea.
Ajung in fata apartamentului, sun insistent la usa, intr-un final mi se deschide. Abia se trezisera, ce chestie si cum s-au trezit: cu un idiot care suna la usa, rosu la fata si plin de nervi ca a intarziat o ora si acum trebuia deja sa fie la destinatie, dar din cauza unei dobitoace nu a avut cum.
Isi cere scuze, ca este incepatoare si n-a stiut. Nu am ce sa fac acum cu scuzele tale, ii zic, vino naibii si muta masina odata, ca am inghetat si sunt in intarziere.
Puradelu’ [ca uitati sa va spun, au si puradel], incepuse intre timp sa boceasca si barbatu-sau, mare cocos, ca ce tip, sa ma calmez, ca-i traumatizez copilu’ si-mi arata el mie… I-auzi Frantz, hai pofteste dracului odata jos, muta-ti jegul de masina si nu te mai da mare, ca acum iti arat eu pe unde se pisa gaina, mucho man, tip cat vreau pentru ca sunt nervos si am tot dreptul sa fiu, pentru ca nevasta-ta-i vita! Ca, de, dupa ce suntem vinovati, ne mai dam si rotunzi, ce pulile noastre, doar ne permitem!
Vede gutuflanu’ ca nu-i merge, se linisteste atat cat poate, coboara si muta masina… in fata locului lui de parcare!!!
Acum o intrebare pentru dumneavoastra, draga vecina, retorica de altfel: pai cum mortii mamicutei domniei voastre si de ce pasarica dumneaei nu ati parcat din prima in fata locului pe care trona impozant masina muchoman-ului de sot al domniei voastre, ca sa nu va mai injure lumea si sa nu trezeasca cel putin un bloc intreg sambata dimineata??!? Acolo puteati sa tineti masina si in viteza a zecea si cu zece frane de mane trase, ba mai mult chiar, puteati sa-i trageti chiar si frana de motor… dintre toate masinile de acolo, de ce tocmai in fata masinii mele ati parcat-o, cand aveati atatea posibilitati??????????????????
10:35 - In sfarsit, dupa mai bine de o ora de chin si frig indurat [asta se intampla la sfarsitul lui februarie], reusesc sa plec la drum, drumul fara peripetii, intoarcerea la fel.
Si da, locul meu de parcare era liber 
De atunci, gutuflanu’ ma saluta si nevasta-sa ma evita - nu ca ne-am intalni noi prea des, dar asa…
Deci, ce am invatat de aici?
Nimic nou:
- in Romanica mori cu legea de gat - nu conteaza cine are dreptate, ci cine tipa mai tare;
- daca ai acte pe ceva, un loc de exemplu, nici o problema, se gaseste cineva care sa se pise pe el si/sau pe tine - trebuie sa fii mai sus decat acel cineva, ca sa nu te atinga jetu’ si sa-i arati tu ca esti mai tare;
- nesimtirea si tupeul primeaza asupra bunului simt si al omeniei - rautatea omeneasca in toata splendoarea ei;
- comoditatea este in floare - si daca acest lucru ar fi posibil:
cand coboara din pat, rumanu’ se suie in vehicul si se duce cu vehiculuä la buda, unde o masina il ridica din vehicul si il pune pe tron, tron care are o alta masinarie in dotare, masinarie care-l sterge de candrel, sa nu i se murdareasca poponeata, fireste ca aceasta il si spala+dezinfecteaza; apoi un nou echipament il ridica pana la “ghiveta” unde exista o masina care il spala pe maini si apoi il plaseaza direct in vehicul, care-l duce din nou pana la pat. Aici, el face uriasul efort de a se da jos din vehicul [masina] si trage o basina, de control, inainte de a se aseza iar in pat, sa se odihneasca, ca la cat efort a facut, mititelu’…
Sigur, acum nu este decat un scenariu S.F., dar cine stie, poate ca intr-un viitor nu foarte indepartat…
Uite cum de la o amarata de parcare am ajuns la cacare si alte chestiuni mai mult sau mai putin importante.
Hai pa!
PS: Scuzati cacofoniile din text, sunt intentionate, la fel si anumite “dezacoarde” si/sau greseli de exprimare.
PS2: De asemenea, va rugam sa scuzati limbajul buruienos pe alocuri, nu este tipic Ariciului, dar sa nu uitam ca, pana la urma urmei, totul are o limita si o descarcare, din cand in cand, prinde tare bine!